Un dicționar neobișnuit
- Simpozion româno-albanez: In memoriam Gjergj Kastrioti Skanderbeg
- Uimitorul Turn Babel
- Identitate și etnicitate albaneză în conferința universitară din București
- Președintele Instituției Supreme de Audit a Republicii Albania în vizită la București
- Revoluția din 1924 și eșecul guvernului Noli
- „Orașul pierdut”: a fost descoperită o mare cetate antică în ținutul Shkodrei
- Premii pentru două lucrări științifice despre epoca Skanderbeg
- Mișcarea Slow-food în Albania
- Statul cu cea mai scurtă viață din istoria albanezilor
- Un dicționar neobișnuit
- Atentat contra lui Zogu
- „Față în față cu trecutul”: Myrtis, prietena copiilor și a ONU
- Referendum pentru monarhie
- Fatos Kongoli – „Visul lui Damocles”
- Liviu Lungu, printre legende și povești despre Ovidiu, în munții Albaniei
- S-a mai stins o stea a poeziei albaneze
- Pastila pentru suflet: Sfântul Cuvios Visarion Sarai
- O lucrare despre Dora d’Istria apărută la Veneția
- FILIT – Un festival din ce în ce mai prestigios
- Prof. univ. dr. Nicolae Saramandu: „Limba română a luat naștere peste tot acolo unde a existat stăpânire romană”
- Martirii catolici în Albania comunistă
Editura „Dudaj”, din Tirana, are meritul de a fi publicat cu ceva timp în urmă un dicționar ce poate părea oarecum original. Un dicționar de expresii străine împrumutate de limba albaneză. Este deja un truism faptul că limbile nu pot exista izolat, fiecare în „pătrățica” ei, fără a interacționa zilnic, fără a da și a lua fiecare de la fiecare. Așa se face că numeroase expresii consacrate devin bunuri comune, sunt utilizate conform spiritului limbii de adopție, dar fără a-și pierde sensul inițial. O dovedește dicționarul elaborat de prof. univ. Ali Jashari, din Korcea, cu al său „Dicționar de expresii împrumutate de limba albaneză”. În cuvântul introductiv, academicianul Jani Thomai afirmă că utilizatorul acestui dicționar va găsi în el trei informații importante: „În afara expresiilor în albaneză și în limbi străine de care are nevoie în conversația lui și de celelalte sensuri ale acestor expresii, cel care folosește dicționarul va găsi și motivarea acestora prin descrierea evenimentelor, a fenomenelor, a acțiunilor sau însușirilor în care își au originea aceste expresii. Aceasta îi folosește nu doar pentru a înțelege mai bine sensul exact al expresiilor, ceea ce-i va servi la fixarea lor în memorie și la folosirea lor la locul cuvenit, dar și pentru a câștiga cultură istorică, socială și morală prin cunoașterea acelor evenimente, fenomene, acțiuni și însușiri; de pildă, va afla ce a făcut Hercule pentru a curăța grajdurile lui Augias (conform mitologiei), când și unde a fost utilizată pentru prima oară expresia (s-a vândut) pentru treizeci de aspri, cine era avocatul diavolului în Evul mediu, ce făcea Charon cu luntrea lui, de ce i-a pus Apollo lui Midas urechi de măgar, ce a făcut tatăl când fiul risipitor s-a întors acasă și multe alte povești înțelepte și frumoase”.
Până la urmă, aceste expresii de circulație universală adoptate de limba albaneză nu trebuie privite ca un corp străin crescut în trupul limbii albaneze, ci ca un element constitutiv al acestei limbi, ca un semn al relațiilor reciproce între diferite culturi.
Mira Skënderi