Simpozion româno-albanez: In memoriam Gjergj Kastrioti Skanderbeg

Share

 

550 de ani de la moartea eroului național al albanezilor

Asociația Liga Albanezilor din România, în colaborare cu Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din București, a organizat pe 25 septembrie simpozionul „In memoriam Gjergj Kastrioti Skanderbeg – 550 de ani de la moartea eroului național al albanezilor”. În prezența unui public numeros și interesat de personalitatea eroului național al Albaniei, vorbitorii simpozionului au abordat aspecte din viața și activitatea lui Skanderbeg, evidențiind nu numai rolul pe care acesta l-a jucat în istoria Albaniei, ca apărător al libertății și identității naționale a albanezilor, ci îndeosebi, contribuția sa pentru păstrarea civilizației și culturii creștine europene în secolul al XV-lea.

Au fost invitați să vorbească despre Skanderbeg scriitorul și editorul Fahri Balliu și analistul Ilir Nikolla din Albania, precum și istoricul și scriitor român cu origini albaneze, Dr. Liviu Lungu. Au fost prezenți deputatul minorității albaneze în Parlamentul României, Bogdan-Alin Stoica, foști ambasadori și diplomați ai României la Tirana, precum Gheorghe Micu, Filip Teodorescu, Gheorghe Bucura, membri ai comunității albaneze din România, istorici, studenți etc.

În cuvântul său de deschidere, Dr. Radu Săvulescu, director executiv al ALAR, a subliniat scopul acestei acțiuni, de altfel, primul eveniment al toamnei organizat de ALAR în București: „Anul acesta este un an omagial pentru toți albanezii, pentru că se împlinesc 550 de ani de la moartea lui Skanderbeg, cel care este considerat părintele statului modern albanez. Și noi omagiem prin mai multe evenimente personalitatea lui Skanderbeg. Aceasta este o conferință atât științifică, dar mai mult de popularizare”. În încheiere, domnul Săvulescu a adăugat: „Vor fi organizate și alte evenimente de anvergură, care vor avea loc la Craiova, precum dezvelirea bustului lui Skanderbeg, care va fi amplasat în Cetatea Băniei, dar și alte acțiuni culturale”.

Dr. Luan Topciu, moderatorul simpozionului,  a menționat de la bun început: „Dorim să readucem în memoria noastră contribuția pe care acest erou național al albanezilor a adus-o în istoria Albaniei, dar și importanța activității și luptelor sale antiotomane în istoria Europei”. Dr. Luan Topciu a adus în atenția auditoriului date privind viața și activitatea acestui personaj istoric, comparându-l cu Iancu de Hunedoara și Stefan Cel Mare: „Dacă la nord de Dunăre Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș sau Stefan cel Mare au scris istoria civilizației creștine, în aceeași perioadă, în sudul Peninsulei Balcanice, și mai frământat de conflicte, Skanderbeg reînvia încă o dată spiritul dârz al națiilor balcanice, devenind cel mai persistent adversar al Imperiului Otoman în perioada de glorie a acestui imperiu, fiind totodată victorios”. Explicând de ce Skanderbeg este simbol al identității albaneze, Dl. Topciu spune: „Rezistența antiotomană condusă de el i-a adunat împreună pe albanezii din diferite regiuni și zone geografice într-o cauză comună, ajutând la definirea identității etnice a albanezilor”. Referitor la răsunetul internațional de care s-a bucurat Skanderbeg și la atenția acordată acestui personaj de-a lungul istoriei, vorbitorul a menționat câteva aprecieri și date relevante în acest sens: „Skanderbeg a primit din partea papilor Callixt al III-lea, Pius al II-lea, Paul al II-lea și Nicolae al V -lea titlul Athleta Christi. Despre Skanderbeg există în jur de 2000 de lucrări, constând în monografii, studii istorice, creații în proză și poezie, balade și legende populare, lucrări de pictură, gravuri, statui ecvestre, busturi, compuneri muzicale etc. De exemplu, Vivaldi a compus o operă cu trei acte despre Skanderbeg, o altă operă a fost compusă de compozitorul francez François Francœur, (sec. al XVIII-lea) etc.” Dr. Topciu și-a încheiat discursul menționând faptul că „în mai multe orașe europene, precum Roma, Paris, Londra, Geneva, Bruxelles, Palermo,  Tirana, Kruja, Skopje, Priștina, dar și în Statele Unite ale Americii, sunt amplasate busturi și statui ce-l reprezintă pe Skanderbeg, în semn de apreciere pentru contribuția eroului național al albanezilor în apărarea libertății și civilizației creștine europene”.

În cuvântul său, domnul Fahri Balliu, scriitor, editor, fost diplomat, a făcut referiri asupra rolului istoric lui Skanderbeg în contextul european. Ludvig Holberg, scriitor și filozof danez susține că Skanderbeg a fost unul dintre cei mai mari generali ai tuturor vremurilor. Abilitățile militare ale lui Skanderbeg au reprezentat un obstacol major în calea expansiunii otomane și a fost considerat de mulți în Europa de Vest ca fiind un model de rezistență creștină împotriva invadatorilor. Timp de 25 de ani, între anii 1443 și 1468, armata lui Skanderbeg, de 10.000 de oameni, a câștigat împotriva forțelor otomane mai mari și mai bine dotate din punct de vedere militar, lucru pentru care a fost admirat. Expansiunea Imperiului Otoman a încetat în timpul când forțele lui Skanderbeg au rezistat, întârziind  expansiunea otomană în Europa de Vest, dându-le mai mult timp forțelor italiene să pregătească mai bine apărarea. Vorbitorul a evocat și colaborarea militară între Skanderbeg și Iancu de Hunedoara, care plănuiseră un atac comun împotriva otomanilor, plan ce nu s-a putut pune în practică, datorită schimbărilor situației de pe teren. Skanderbeg, prin activitatea sa militară și diplomatică, a sintetizat cel mai bine aspirațiile de libertate și apartenența în civilizația europeană a albanezilor.

Analistul Ilir Nikolla a abordat personalitatea lui Skanderbeg din perspectiva politicilor guvernului albanez în vederea integrării Albaniei în Uniunea Europeană. Acesta a menționat că: „Prin luptele conduse de Skanderbeg, albanezii și-au exprimat determinarea de a rămâne în Europa, de-a fi parte integrantă a Europei. În secolul al XV-lea Skanderbeg a lansat ideea unei alianțe militare unite a tuturor regatelor europene, idee reluată în secolul al XX-lea și concretizată prin înființarea Alianței Militare Nord-Atlantice (NATO). Imediat după moartea lui Skanderbeg ,la 17 ianuarie 1468, albanezii intră sub îndelungată ocupație otomană, oprind drumul spre Europa. În ziua de astăzi Albania se află din nou pe acest drum de reintegrare în Europa. De aceea, marii eroi naționali, care au fost promotorii celor mai progresiste aspirații populare, recâștigă autoritatea și simbolica în ziua de astăzi”.

Dr. Liviu Lungu a dezvăluit un moment interesant din epoca glorioasă lui Skanderbeg, și anume funcționarea Kanun-ului lui Skanderbeg (un ansamblu de legi nescrise cu caracter cutumiar) în perioada în care acesta a fost domnitorul principatului albanez al Kastrioților.  Kanun-ul a ajutat la menținerea unității populare și a determinat conservarea identității albanezilor până în ziua de astăzi. Istoricul Liviu Lungu a relevat faptul că acest Kanun a fost asemănător cu bine cunoscutul kanun-ul lui Leke Dukagjini și cu celelalte coduri de legi nescrise care își exercitau puterea juridică în diferite zone albaneze, însă se remarcă diferențe la anumite capitole ale sale, în funcție de specificul politic, cultural și economic al zonei condusw de Skanderbeg. Kanun-ul este împărțit în 13 capitole: Biserică, Familie, Căsnicie, Casă, Bunuri, Proprietăți, Muncă, Transferul de Proprietate, Cuvânt Dat, Daune, Infracțiuni în Atenția Legii, Lege Judiciară și Excepții, iar diferențele de la un cod la altul privesc partea aplicată a anumitor reguli. Din punct de vedere științific, toate kanun-ele albanezilor prezintă un interes aparte deoarece, conform studiilor de până acum, acestea conțin elemente din dreptul cutumiar prestatal, anterior dreptului roman.

Un reportaj despre acest simpozion a fost transmis de către postul național de televiziune TVR 1, în cadrul emisiunii Conviețuiri, dedicată minorităților naționale din România.

 

Luan Topciu

Series Navigation Uimitorul Turn Babel >>