„Orașul pierdut”: a fost descoperită o mare cetate antică în ținutul Shkodrei
- Simpozion româno-albanez: In memoriam Gjergj Kastrioti Skanderbeg
- Uimitorul Turn Babel
- Identitate și etnicitate albaneză în conferința universitară din București
- Președintele Instituției Supreme de Audit a Republicii Albania în vizită la București
- Revoluția din 1924 și eșecul guvernului Noli
- „Orașul pierdut”: a fost descoperită o mare cetate antică în ținutul Shkodrei
- Premii pentru două lucrări științifice despre epoca Skanderbeg
- Mișcarea Slow-food în Albania
- Statul cu cea mai scurtă viață din istoria albanezilor
- Un dicționar neobișnuit
- Atentat contra lui Zogu
- „Față în față cu trecutul”: Myrtis, prietena copiilor și a ONU
- Referendum pentru monarhie
- Fatos Kongoli – „Visul lui Damocles”
- Liviu Lungu, printre legende și povești despre Ovidiu, în munții Albaniei
- S-a mai stins o stea a poeziei albaneze
- Pastila pentru suflet: Sfântul Cuvios Visarion Sarai
- O lucrare despre Dora d’Istria apărută la Veneția
- FILIT – Un festival din ce în ce mai prestigios
- Prof. univ. dr. Nicolae Saramandu: „Limba română a luat naștere peste tot acolo unde a existat stăpânire romană”
- Martirii catolici în Albania comunistă
Localnicii au crezut dintotdeauna că dealul înverzit din apropiere este unul obișnuit, așa cum sunt toate celelalte din mica lor așezare de lângă Shkodra. La fel au crezut până mai deunăzi și cercetătorii care îl investigau încă din 2016, că este neinteresant la prima vedere. Misiunea lor, începută în 2016, era de a alcătui schițe și hărți ale tuturor siturilor arheologice din jurul orașului Shkodra. Însă, în iunie 2018, împreună cu o echipă de specialiști polonezi, au descoperit că dealul ascundea unul dintre marile orașe pierdute ale Antichității, despre care ei presupun că ar fi Bassania, pomenit în scrierea istoricului roman Titus Livius (59 î.Hr.-17 d.Hr.), Ab urbe condita. În amintita lucrare, istoricul vorbește despre acest loc unde a avut loc o bătălie între romani și ultimul rege al Illyriei. Potrivit lui Titus Livius, regele ilir Gent a adunat o armată de 15.000 de bărbați la Lyssus, o colonie grecească (azi, orașul albanez Lezhë), și a mers spre Bassania, cetate stăpânită de romani, aflată la aproximativ opt kilometri distanță de Lyssus. În paginile cărții este amintit generalul roman Appius Claudius (340 î.Hr.- 273 î.Hr), zis Orbul – susținător al înființării de colonii romane pe tot teritoriul Latiumului și Campaniei, regiuni din centrul și sudul actualei Italii – care a mers în Illyria pentru a ridica asediul asupra Bassaniei. Consul și magistrat, Apius Claudius a rămas în istorie pentru două importante edificii de care și-a legat numele: Via Appia, primul drum roman important, care se desfășoară între Roma și Beneventum, la sud, și primul apeduct din Roma, Aqua Apia. Am subliniat aceste evenimente istorice pentru a intra în atmosfera dinamică, mobilă a lumii antice, pentru a ne imagina cum ar fi arătat orașul Bassania. Însă, războaiele ilire s-au încheiat în 168 î.Hr. cu victoria romanilor și se crede că Bassania a fost ulterior distrusă de o armată condusă de Octavian Augustus, în secolul I d.Hr.
“Șarpele de piatră”
Pornind de la descrierile lui Titus Livius, arheologii albanezi au căutat inițial orașul pierdut, Bassania, pe o rază mică din Lezhë, numele actual al cetății antice Lyssus. Dar, descoperirea pe care au făcut-o anul acesta se situează la 30 de kilometri de Lezhë și este una impresionantă datorită vastei ei întinderi. Echipa de arheologi a găsit aici un oraș surprinzător de mare, care acoperă aproximativ 20 de hectare de teren, cu ziduri defensive de trei metri grosime, construite în stil elenistic. Potrivit profesorului Piotr Dyczek, de la Universitatea din Varșovia, “orașul este uriaș”, așa cum a spus pentru Science Poland. El susține că cetățile subterane abandonate dezvăluie deseori structuri mult mai bine conservate decât cele de deasupra solului, care au fost reconstruite în mod continuu de-a lungul secolelor. “Abandonarea orașului în epoca romană ne dă speranța că este foarte bine conservat”, a întărit și prof. Saimir Shpuza, arheolog albanez, pentru Gazeta Shqiptare.
Împreună cu zidurile fortificate, arheologii au descoperit și obiecte de ceramică și fier care ar putea ajuta la datarea exactă a așezării. Totuși, afirmă Shpuza, “este prea devreme pentru a spune sigur că aceasta este Bassania, dar știm că orașul a înflorit din secolul IV până în secolul al II-lea î.Hr. și a fost abandonat treptat după căderea regatului ilir”. Ca un arc peste timp, ajungem în prezent și aflăm de la Kolë Shabani, un localnic care a însoțit arheologii în timpul săpăturilor, că oamenii știau bine dealul pe care-l numeau “șarpele de piatră”, datorită unei cărări în formă de șarpe care a rămas pe deal și pe care ei mergeau întotdeauna. Niciunul dintre ei nu și-a imaginat că pașii îi purtau pe un drum al vechilor iliri, greci și romani, că aici s-au purtat celebrele războaie ilire și că un oraș antic se ascundea sub pământ.
Că este sau nu este orașul pierdut Bassania, municipalitatea din Vau i Dejës, din apropiere de Shkodra, a dispus protejarea lui prin amplasarea gardienilor în jurul sitului pentru a descuraja săpăturile ilegale și promite că va folosi descoperirea pentru includerea cetății în circuitul turistic.
Maria Oprea