ProEtnica 2018. Sărbătorim împreună!

Articol publicat în revista DRITA - nr. 18, septembrie 2018

Cea mai frumoasă ediție a Festivalului ProEtnica a fost cea cu numărul XVI, desfășurată ca de obicei în centrul istoric al Sighișoarei. Unanim recunoscută ca deosebită de către dansatorii, cântăreții minorităților etnice, turiștii statornici, de jurnaliștii și prietenii ProEtnica, deveniți de-a lungul timpului grupul de fani ai cetății medievale și ai festivalului, ea a lăsat în inimile tuturor o imagine minunată. Nu știu ce s-a petrecut diferit de data aceasta față de edițiile anterioare, dar atmosfera bucuriei de a fi împreună, de celebrare a vieții, a muzicii a creat un sentiment unanim și participativ de autenticitate, de grație sufletească. Poate că soarele, culorile costumelor populare, zâmbetele publicului, horele din piața cetății, zidurile au rezonat și au dat un plus de strălucire acestei sărbători. Sau poate, subtil, fastul Centenarului Marii Uniri a României, care a lipsit în acest an aniversar, s-a insinuat discret în atmosfera de festival. „Sărbătorim împreunî!” Acesta a fost simbolul pe care, neștiut și involuntar, l-au purtat ca pe o emblemă pe piept toți cei prezenți în cetate, în zilele ultimei decade a lunii august 2018. „Sărbătorim împreună!”, iar formațiile muzicale și de dansuri au consimțit tainic la acest îndemn. De-aici a venit, iată, gândul acesta de armonie, de consonanță și firesc, iar un sentiment de prietenie universală a plutit peste întreaga cetate a Sighișoarei. Albanezi, greci, evrei, armeni, croați, sârbi, ruși lipoveni, ucraineni, germani, maghiari, turci, bulgari, italieni, romi, cehi, slovaci, polonezi s.a. au cântat la fel ca altădată, dar totuși altfel. Au celebrat împreună, majoritari și minoritari, țara în care trăiesc și pe care o aniversează cu seninătatea și explozia de bucurie a dansurilor lor. Alături de etnicii din Romania s-au aflat și reprezentanții sorabilor din Germania și, știți ce?, în momentele când dansau pe ritmurile specifice acestei comunități, în hora în care-i angrenau pe toți cei prezenți diferențele dispăreau și se topeau în masa policromă de oameni. Au fost 600 de membri ai minorităților naționale care au sărbătorit împreună diversitatea și bogăția culturală a României.
În acest context festiv, noul grup Serenada a prezentat dansuri albaneze din sudul țării, iar standul ALAR a atras numeroși vizitatori, interesați de istoria și cultura Albaniei, de literatura și oportunitățile ei turistice. Frumoasele costume populare albaneze au fost remarcate la rândul lor și nu putini au fost aceia dintre spectatori care s-au interesat de obiceiurile și tradițiile din „Țara Vulturilor”, de limba și etnografia acestui popor.

Academia de vară

Festivalul a fost un bun prilej pentru profesorii și cercetătorii invitați la ProEtnica, în cadrul Academiei de Vară, de a dezbate teme referitoare la majoritate și minoritate, iar dintre aceștia amintim pe Radu Carp, profesor la Facultatea de Studii Politice a Universității București, și Meto Nowak, reprezentant al Comisariatului de Stat pentru Sorabi, din cadrul Ministerului Științei, Cercetării și Culturii al Landului Brandenburg, Germania. A fost expusă, printre altele, o Panoramă a minorităților naționale din Europa și a mijloacelor de protecție a acestora prin instrumente supranaționale, a fost dezbătut Impactul prejudecăților asupra dinamicii relațiilor majoritar-minoritare, în special în cazul conviețuirii cu comunitățile romilor și prezentat Patrimoniul cultural imaterial și Sorbii din Lusatia / Germania – O nouă conștientizare a diversității culturale. Concluzia lucrărilor Academiei Interculturale de Vară ProEtnica a fost aceea că, de-a lungul istoriei, relațiile interetnice au fost în continuă schimbare, lucru valabil și astăzi. Din acest motiv este nevoie, în primul rând, de cunoașterea specificului fiecărei minorități, dar și de un dialog continuu pentru a găsi soluțiile care satisfac interesele minorităților, fiind în același timp în consonanță și susținute și de către majoritate.

În aceasta agora a minorităților au fost organizate expoziții de artă, standuri meșteșugărești și au fost proiectate doua filme memorabile ale regizorului Radu Gabrea, Cocoșul decapitat și Poveste de dragoste. Liantul care i-a unit pe toți în horele diversității din piața cetății a fost toboșarul neobosit, artistul plastic Dorin Stanciu, iar „securitatea” festivalului a căzut în sarcina lui Vlad Țepeș, un personaj emblematic al Transilvaniei și României, interpretat de un actor. Sunt multe de relatat, de detaliat, dar spațiul impune o expunere lapidară a ediției a XVI-a a festivalului. Important rămâne spiritul comunităților care trăiesc și împărtășesc aceleași principii bune și valori ale acestei țări, al cărei Centenar îl sărbătoresc împreună.

Maria Oprea