Johann Thunmann – un deschizător de drumuri în albanologia occidentală
- ProEtnica 2018. Sărbătorim împreună!
- Mașini românești la Tirana
- ALAR la Bookfest Cluj-Napoca
- Cupa diversității la fotbal – ediția a IV-a
- Cerbul de aur a plecat la Tirana
- Prăbușirea pașalâcului de Ianina (1822)
- Ceaiul – o poveste de aproape cinci milenii
- Anul Skanderbeg. Bătălia de la Albulena – 2 septembrie 1457
- Lynx-ul albanez, un trofeu disputat
- 30 martie 1937 – Femeile albaneze fără feregea
- Alpii albanezi și Valea Valbonei
- Albania în Liga Națiunilor
- Helena Kadare: Insuficient, timpul. Memorii. În vizită la Enver Hodja
- Doi pionieri ai filmului balcanic: frații Manakia
- Nasho Jorgaqi: 20 de haiku-uri de dragoste
- Pastila pentru suflet. Sfântul Ierarh Iosif cel Nou – Mitropolitul Banatului
- Pianista Elida Dakoli condamnă prin concertele sale crimele comunismului albanez
- Minuni ale arhitecturii islamice: Geamia de Plumb din Shkodra
- Migjeni, poetul tinereții pierdute
- Peștera lui Sari Salltuk
- Johann Thunmann – un deschizător de drumuri în albanologia occidentală
- Străinii din Biblie
- „Diversitatea etnică și culturală reprezintă elemente esențiale pentru o Europă din ce în ce mai integrată”
Pentru occidentalii din epoca modernă, albanezii erau încă un popor învăluit în mister. Pentru cercetătorii din Europa de vest era o adevărată aventură să exploreze zona Albaniei de astăzi, aflată pe atunci sub stăpânire otomană, astfel încât informațiile care ajungeau în Occident nu puteau să contureze o imagine clară asupra limbii și originii etnice a albanezilor.
În acest context și-a desfășurat activitatea teologul, istoricul și lingvistul suedez Johann Erich Thunmann, de al cărui nume se leagă primele încercări de explicare a originilor poporului albanez. Născut în anul 1746, la Thoresund, în regiunea Södermanland, Thunmann a studiat la prestigioasele universități scandinave de la Strängnäs și Uppsala, iar mai apoi la Universitatea din Greifswald, în Germania. Ulteror, cărturarul suedez a devenit profesor la Universitatea din Halle, iar aici s-a dedicat cercetării popoarelor din estul Europei. De altfel, el a fost primul autor care a întrebuințat sintagma „est-europeni” pentru a-i desemna pe locuitorii acestei zone a continentului, în lucrarea Cercetări asupra istoriei popoarelor est-europene, publicată la Leipzig, în anul 1774.
În același an, Thunmann a publicat și o lucrare extrem de importantă, atât pentru albanezi, cât și pentru români, intitulată Despre istoria și limba albanezilor și vlahilor. Acest tratat înglobează dicționarul latină-vlah-albanez elaborat de Teodor Kavalioti din Moscople, dar conține și o istorie a Albaniei – foarte detaliată, dacă ținem cont de nivelul cunoașterii subiectului în Occidentul european. Pentru albanezi, importanța operei lui Johann Erich Thunmann este covârșitoare. Profesorul suedez este primul cercetător care a oferit o explicație științifică privind originile ilire ale poporului albanez. Thunmann afirmă că nu a putut găsi nicio dovadă istorică pentru o presupusă migrație a albanezilor către teritoriile pe care le locuiesc, iar acest lucru, împreună cu caracteristicile limbii albaneze, conturează imaginea unei națiuni autohtone, continuatoare a vechilor iliri. În ciuda controverselor din secolele următoare, teoria iliră a lui Johann Thunmann domină dezbaterea academică privitoare la originea albanezilor, ceea ce dovedește puternicul impact al cercetărilor savantului suedez.
Radu Săvulescu