Biserica protestantă albaneză împlineşte 200 de ani

Share
Articol apărut în revista „Drita” Revista Drita nr. 17 - august 2018

Opinia generală despre credinţele religioase din Albania este că aici ar exista trei culte importante: cel musulman (majoritar), cel ortodox şi cel catolic. Asupra proporţiei acestora, părerile sunt împărţite. Referendumul din 2011 a scos la iveală procente controversate: Biserica Ortodoxă a acuzat reducerea intenţionată cu 17 % a cifrei reale de credincioşi ortodocşi şi a afirmat că, în realitate, aceştia ar fi mult mai mulţi decât afirmă oficialităţile (peste 24%). Protestul a rămas fără urmări. O altă credinţă istorică de necontestat, câtă vreme mari personalităţi ale culturii albaneze au îmbrăţişat-o, este bektaşianismul (2,09%). În fine, în Albania şi Kosova există şi un număr redus de protestanţi, adventişti, penticostali ş.a., în total peste 0,2%. În materialul de azi ne vom ocupa de protestanţii albanezi.

Protestantismul albanez a apărut în anul 1818, când au fost editate în limba albaneză, de către Societatea Biblică, primele cărţi sfinte avându-l ca autor pe dr. V. Meksi. Societatea amintită, Comitetul Protestant pentru Imperiul Otoman, misionarii americani, precum o serie de credincioşi albanezi au fost cei care au făcut posibilă apariţia bisericii protestante albaneze. Misionarul A. Thomson, reprezentant al acestei biserici în Balcani, a fost cel care a sprijinit mişcarea de Renaştere Naţională a albanezilor în perioada 1860-1896. Şi aceasta mai ales după Războiul Crimeii (1853-1856) şi pacea încheiată în urma lui au determinat Turcia să facă o serie de concesii de ordin confesional. Totuşi, Albania a fost ultimul stat balcanic în care Poarta a admis acest soi de reforme. Primii emisari protestanţi, doi americani, au ajuns la Manastir abia în anul 1873. Aceştia şi-au stabilit sediul în apropierea casei familiei Qiriazi. Până astăzi se ştie că primii credincioşi albanezi deveniţi protestanţi, în anul 1876, au fost Nikolla şi Dhimitri Qiriazi, din Manastir. Un an mai târziu s-a creştinat în biserica protestantă şi Gjerasim Qiriazi. În anul 1882, comunitatea protestantă albaneză număra 36 de credincioşi. Astfel a fost creată prima biserică protestantă la Manastir, unde ritualurile religioase erau practicate în limba albaneză. În 1890, când însuşi Gj. Qiriazi primeşte titlul de predicator din partea Colegiului American de la Samokova, este constituită cea de-a doua biserică protestantă albaneză, la Korcea. Primele servicii religioase s-au ţinut în localul primei şcoli albaneze din oraş. Doi ani mai târziu a fost înfiinţată prima societate naţională pe teritoriul albanez, intitulată “Frăţia Evanghelică”. Programul şi statutul ei conţinea opt puncte. Primul punct afirma: “Frăţia Evanghelică are ca scop răspândirea evangheliei în limba albaneză şi dezvoltarea literaturii albaneze”. În acelaşi an, “Frăţia” a decis editarea unui periodic cu titlul “Scrisoarea Frăţiei”. Liderul asociaţiei a fost Gjerasim Qiriazi (1859-1894), considerat părintele bisericii protestante albaneze.

Mişcarea protestantă albaneză are o tradiţie de 200 de ani. Ea a fost unul dintre factorii importanţi ai mişcării de emancipare a acestui popor. Membrii acestei comunităţi au militat cu entuziasm pentru deschiderea de şcoli albaneze, pentru editarea de cărţi în limba poporului, pentru a face din aceasta o limbă liturgică etc. Mărturii asupra caracterului patriotic al acestei biserici se găsesc pretutindeni, în Marea Britanie, SUA, Austria, Turcia, şi Albania. Şi nu întâmplător Gj. Qiriazi a ales pentru misiunea sa de evanghelizare sudul Albaniei (el fiind din nord), căci aici propaganda patriarhiei greceşti se manifesta cu furie împotriva pătrunderii bisericii protestante printre albanezi.

Printre liderii acestei biserici albaneze putem pomeni nume sonore ale istoriei acestui popor, precum Vangjel Meksi, Grigor Gjirokastri, Panajot Kapitari, Naum Veqilharxhi, Koto Hoxhi, Nikolla Naço, Gjerasim Qiriazi, Gjergj Qiriazi, Grigor Cilka, Petro Nini Laurasi, K. Kristoforidhi, Thanas Sina, Kristo Shuli, Sevasti Qiriazi ş.a. Iar majoritatea romanticilor albanezi au sprijinit, au simpatizat şi au admirat mişcarea protestantă albaneză. Printre aceştia au fost Elena Gjika, Asdreni, Faik Konica, Fan S. Noli, Naim Frashëri şi mulţi, mulţi alţii. Clasicul poeziei albaneze, Naim Frashëri, a fost cel care a ajutat mişcarea protestantă şi, în cursul întâlnirilor pe care le-a avut cu Gjerasim Qiriazi, a insistat ca în cărţile lor credincioşii protestanţi să folosească doar alfabetul latin.

 

Luiza Qerreti

Series Navigation << Chipuri de odinioară. Un strălucit promotor al muzicii albaneze: Kostandin Trako“Washed by the Moon”: un film documentar despre muzica polifonică albaneză >>