Zilele limbii albaneze la Brăila

Așezată într-un cadru natural deosebit de prielnic, în mijlocul Bărăganului, și deschisă către Dunăre, Brăila a avut o istorie agitată. Disputată îndelung de domnii Moldovei și Țării Românești, atacată și arsă în câteva rânduri, ea nu și-a găsit (în mod paradoxal) liniștea decât sub lunga administrație otomană (1540-1829). Ieșit de sub statutul de raia (sau kaza), orașul și-a deschis încetul cu încetul porțile comerciale și a devenit, la începutul sec. al XX-lea, unul dintre cele mai importante centre de export-import ale României. Pe aici ieșeau și luau drumul străinătății grânele și produsele animaliere românești, negoțul eliberat de constrângeri aducând o prosperitate nemaivăzută orașului. În acest adevărat paradis comercial și-au găsit adăpost și sprijin reprezentanții a numeroase etnii străine, printre care în prim plan s-au aflat bulgarii, grecii, italienii, evreii, rusii și albanezii. În ceea ce ne privește, un singur exemplu ar fi de ajuns: la Brăila s-a stabilit și a făcut avere ca avocat și proprietar de case unul dintre corifeii Renașterii albaneze, singurul care se declara, într-un recensământ din anii ’30 ai sec. al XIX-lea, „arnăut”, Naum Vechilargi (Veqilharxhi). Și tot aici, Vechilargi a conceput un alfabet original, cu 33 de litere, pe care l-a distribuit în teritoriile din sudul Albaniei, împreună cu alte câteva „traducțiuni” din literatura europeană, spre „ridicarea nației către știința de carte și cultură”.

La Brăila, în modernul local al Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, Asociația Liga Albanezilor din Romania a organizat, în perioada 28-30 martie, o întâlnire cu membrii și simpatizanții din Brăila dedicată limbii și culturii albaneze. În prima zi a evenimentului, a fost vernisată o expoziție de cărți și periodice vechi editate de această comunitate în perioada 1850-1950, printre care câteva exemplare de o certă valoare istorica și documentară. Publicul interesat a putut cerceta facsimilul primului periodic albanez editat la Brăila, în anul 1887, ziarul comercial „Drita”. Au mai fost expuse volumele clasicului poeziei albaneze, Lasgush Poradeci, „Vallja e yjve” și „Ylli i zemrës”, apărute cu sprijinul asociației studenților albanezi și al prozatorului Mitrush Kuteli, în 1933 și 1937, la Constanța. În vitrinele alocate expoziției albaneze s-au mai aflat statutele primelor societăți ale acestei comunități de la București și Constanța, volumul omagial dedicat poetului Naim Frasheri (Graz, 1925), volumul „Istorii naționale”, al patriotului și scriitorului Mihal Grameno, „Istoria lui Skanderbeg”, de Fan S. Noli (Boston, 1921), precum și multe alte documente importante pentru cultura acestei țări.

În ziua a doua a manifestării, cercetătorul (și șeful colecțiilor speciale din biblioteca brăileană) Ion Volcu, dr. Radu Săvulescu (Directorul executiv al ALAR) și scriitorul Marius Dobrescu au prezentat informații și date științifice despre limba albaneză și afinitățile acesteia cu limba română, în context balcanic, cât și despre activitatea patriotică a lui Naum Vechilargi din prima jumătate a sec. al XIX-lea. S-au făcut referiri la mediul potrivit pe care l-au găsit în acest oraș reprezentanții comunității albaneze, cât și la contribuția pe care aceștia au avut-o la dezvoltarea economică, socială și culturală a urbei. În aceeași zi, reprezentanții ALAR s-au întâlnit cu membri ai comunității elene din Brăila, la sediul acesteia. Discuțiile purtate cu Adrian Mavrochefalos, președintele filialei organizației elene, au scos în evidență obiectivele comune ale celor două comunități, precum și dorința reciprocă de colaborare.

În dimineața de 30 martie, delegația ALAR prezentă la Brăila a depus un buchet de flori la bustul lui Naum Vechilargi, în semn de recunoștință pentru contribuția acestui mare patriot la renașterea spiritului național albanez. Istoria a arătat că sacrificiul lui nu a fost inutil: Congresul alfabetului, de la Manastir (1908), pornind de la situația precară a scrisului albanez, a stabilit ca această limbă să fie scrisă cu alfabet latin.