Artiști români și albanezi pe simezele Capitalei

Anul 2018 și-a deschis porțile pentru comunitatea albaneză și prietenii ei sub semnul artei. Asociația Liga Albanezilor din România, în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, a organizat pentru iubitorii de grafică și desen o expoziție, avându-i ca protagoniști pe artiștii Gentian Zeka (Albania), Nicolae Ionescu și Aurel Acasandrei (România).

Vernisajul a avut loc în seara zilei de 17 ianuarie 2018. Au participat membri ai comunității albaneze, oameni de cultură, reprezentanți ai vieții artistice romanești, ziariști, iubitori ai artelor din București etc. Discursul de deschidere a fost susținut de șeful Secției de Grafică a Uniunii Artiștilor Plastici din Romania, lect. univ. dr. Anca Boieriu, care, printre altele, a spus că „este un succes meritat al artistului albanez, care, prin lucrările grafice expuse, a depășit orice fel de așteptare”. Apoi, expoziția a fost salutată de domnul Aledin Amet, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României. Directorul executiv al ALAR, Radu Săvulescu, a vorbit despre importanța deschiderii acestei expoziții, care „servește în mod direct promovării artei plastice albaneze și dialogului cultural dintre România și Albania”. Despre discursul artistic al celor trei artiști a vorbit criticul de artă Luan Topciu, iar despre semnificația spirituală a acestei expoziții, legăturile afective cu artiștii albanezi ș.a. a vorbit artistul Nicolae Ionescu. Gentian Zeka expune la București pentru a doua oară, prima sa expoziție având loc în anul 1999, împreună cu artistul albanez Vangjo Vasili. La rândul lor, artiștii plastici romani, Nicolae Ionescu și Aurel Acasandrei, au avut o expoziție în Albania, în iulie 2000. Evenimentul de la București a fost o expresie a prieteniei intre cei trei artiști plastici.

Câte ceva despre grafică și desen

Expoziția cuprinde 52 de lucrări: 25 de lucrări de grafică ale lui Gentian Zeka și câte 13 lucrări ale artiștilor români, Aurel Acasandrei și Nicolae Ionescu. Cei trei pictori sunt voci însemnate în arta contemporana albaneză și română, relevându-se prin perspectiva inedită de abordare artistică, prin limbajul propriu, prin coerență și unitate. Relevanța culturală a acestei expoziții constă, mai ales, în formula de expunere a lucrărilor. Astfel, artistul albanez Gentian Zeka creează o relație de asociere între imaginile lucrărilor sale și imaginile lucrărilor artiștilor romani, prin limbajul și discursul lor plastic specific oferindu-se un dialog artistic exemplar. El încearcă să evite realul sub febra imaginației și sub fascinația necunoscutului. Zeka suprapune obiecte, le separă, le fragmentează, le mărește sau le micșorează în funcție de mișcarea și căutarea neobosită a sufletului sau. Întotdeauna știe să confere un caracter intim, muzical și prețios formelor și detaliilor.
Cunoscutul critic de artă Radu Ionescu avea să descrie arta lui Acasandrei astfel: „Aurel Acasandrei, cel ce obținea diploma de pictor în 1964, s-a dovedit, încă de la începuturile carierei sale, un artist cu vocația migrării de la realism spre o interpretare abstractă a imaginii. Cu timpul, epurarea detaliilor a dus la o exprimare concisă, expresivă și, atunci când tema o cere, cu un humor sănătos. În desen câteva linii pot defini o lume, datorita siguranței cu care penița sau creionul evoluează pe hârtie, rod al unei notabile forțe de stilizare. Câteva accente de culoare fac mai ușoară și mai plăcută lectura acestor desene, ele însele sinteza unei îndelungi și roditoare experiențe.” Despre trăsăturile creației lui Nicolae Ionescu, același critic a scris: „Străin vocației pentru spectacol, a căutat întotdeauna să descifreze tainele structurii modelului său. Poate tocmai din această dorință modelele sale au fost întotdeauna o piatră spălată de ape, o plantă sau un trunchi de copac. Aparent modeste, aceste modele, prin acuitatea observației, prin siguranța mâinii și armonia cromatică de o remarcabilă transparenta și strălucire, deveneau, din pretexte de analiză, subiecte de tablou.”

Expoziția marchează, în primul rând, un succes pentru cei trei artiști plastici și, de asemenea, este o mărturie a unui dialog cultural vibrant, eficient, cu un impact direct asupra iubitorilor de artă. Evenimentul organizat de ALAR a fost prilejul unei frumoase seri albaneze. Serenadele korceare, interpretate de solista Florentina Barbu și chitaristul Daniel Berteșteanu au transmis publicului prezent sensibilitatea muzicii tradiționale albaneze. Televiziunea națională TVR1 și Radio România Cultural, prezente la eveniment, au pregătit o emisiune specială dedicată acestei seri de excepție.